
“De ce ești atât de frumoasă şi singură?”…
Acest semi compliment respingător întotdeauna mă lasă fără cuvinte. În primul rând, unde vedeți legătura între frumusețe şi prezența bărbatului? În al doilea rând, nu pot înțelege – dacă nu sunt într-o relație, atunci neapărat trebuie să am un defect? Din păcate, totul e mult mai “rău”. Sunt singură pentru că nu am scopul “să fiu cu cineva”…Deci, imaginați-vă … Nu am nevoie urgentă “de a avea un bărbat“ şi cu atât mai mult, necesitatea de “a mă căsători”. Şi nu e că aş fi o feministă. Din contra – sunt prea naivă.
Da, cred în iubire şi relație sinceră. Şi atâta timp cât această credință va trăi în mine, nu sunt de acord cu mai puţin. Puteți să-mi spuneți despre faptul că bărbaţii sunt creaturi poligame sau că eu sunt demodată şi trăiesc cu fantezii copilărești. Însă, aș prefera mai degrabă singurătatea, decât prostia învelită în hârtie de bomboane, pe care încerci cu atâta sârguință să mi-o oferi. Niciodată nu voi înțelege femeile care au necesitatea, nu de bărbat, ci de “prezența unui bărbat” sau pe acelea care îşi doresc să se căsătorească cât mai rapid, deoarece au ajuns la vârsta potrivită. Imi plac astea cu varsta potrivita deoarece ar face orice sa gaseasca un barbat gata de insurat. Disperarea lor ma face sa rad!
Poate că nu înțeleg ceva, însă în opinia mea, nevoia de intimitate, căsătorie sau copii – este ceva, ce o femeie normală o poate simți doar cu o anumită persoană! Şi nu pentru că i s-au trezit instinctele sau a venit timpul şi ea a alergat să-şi caute un bărbat. Iar apoi, dintr-o dată şi-a dat seama că nu e bărbatul la care visa. De aici, lacrimile şi divorțurile. Nu mulțumesc, nu-mi doresc acest lucru. Eu am alte scopuri, îmi doresc să iubesc şi să fiu iubită. Nici mai mult, nici mai puțin. Vreau să am alături o persoană apropiată, nu pentru că aşa vrea societatea, ci pentru că anume el îmi este scump…
Iar el să aibă nevoie în primul rând de mine, şi nu de ceea ce-i pot oferi. Vreau să-mi duc relația nu până la căsătorie, ci până la moarte…Să fiu o femeie fidelă, o soție decentă. Nu să am pur şi simplu un copil, ci să-l dăruiesc bărbatului iubit. Şi să fiu o mama bună. Vreau să-mi construiesc soarta fără să privesc prin părți, ci să trăiesc cu mintea şi sentimentele.
Societatea poate impune orice….Însă doar noi decidem, ce să facem cu aceasta. Sunt convinsă că mai sunt persoane care gândesc la fel. Nu știu, de câte ori va trebui să mă mai ard înainte de a întâlni fericirea, însă dacă nu o voi întâlni voi rămâne sinceră cu mine însumi, fără să mă consum pentru ceva inutil…
Articol editat online: Pur şi simplu voi fi “frumoasă şi singură”…
Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie prietenilor!